SIPOCA 754: Comunicarea guvernamentală prin intermediul rețelelor sociale. Perspectiva analitică și recomandări
Conținutul acestui material reprezintă o versiune intermediară a livrabilelor care vor fundamenta strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României. Începem prezentarea materialului cu această necesară precizare pentru a oferi o imagine clară privind stadiul proiectului și anume că materialul de față s-a realizat în cadrul activității A3.1.
Rețelele sociale constituie canale importante pentru comunicarea guvernamentală datorită posibilității comunicării directe cu cetățenii, datorită eficientizării costurilor. România numără un total de utilizatori activi ai rețelelor sociale de 12 milioane de indivizi, adică 62% din populație (Kemp, 2021). Conform raportului anual DataReportal, acest număr a crescut cu aproape 10% față de anul trecut, obervându-se un trend ascendent constant. Cele mai accesate website-uri sunt Google, urmat de Facebook cu un total de 93.3 milioane de vizite potrivit datelor adunate în 2020 (Kemp, 2021). Conform European Communication Monitor 2021, cele mai importante probleme strategice pentru managementul comunicării în următorii trei ani sunt crearea și menținerea încrederii, explorarea de noi metode de a distribui conținut, dezvoltarea durabilă și responsabilitatea socială (Zerfass et al., 2021, p. 72).
În consecință, comunicarea pe rețelele sociale trebuie înțeleasă și valorificată indiferent de organizație sau domeniul de care aceasta aparține. Trebuie însă avute în vedere particularitățile organizaționale, structurile de luare a deciziilor, bugetele alocate și nu în ultimul rând cadrul legislativ în care se desfășoară comunicarea pe rețelele sociale.
Înainte de a putea fi dezvoltată o strategie de comunicare pe rețelele sociale este, însă, nevoie de un grad ridicat de înțelegere al modului în care funcționează platformele. Facebook, de exemplu, platforma la care ne vom referi în cele ce urmează, este în continuă schimbare, iar ghiduri precum cel al Digital Diplomacy din 2014 trebuie readuse la viață având în vedere gradul de actualizare a platformei.
Studiul de față reprezintă o analiză a comunicării pe Facebook pentru o parte dintre instituțiile guvernamentale din România, urmat de prezentarea unor recomandări. Menționăm că am ales să analizăm comunicarea instituțiilor guvernamentale din România pe platforma Facebook pentru că aceasta prezintă cel mai ridicat grad de utilizare în rândul cetățenilor. Cercetarea integrală poate fi accesată aici.
SIPOCA 754: Cadrul de reglementare în domeniul comunicării guvernamentale
Conținutul acestui material reprezintă o versiune intermediară a livrabilelor care vor fundamenta strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României. Începem prezentarea materialului cu această necesară precizare pentru a oferi o imagine clară privind stadiul proiectului și anume că materialul de față s-a realizat în cadrul activității A3.1.
Cercetarea „Cadrul de reglementare în domeniul comunicării guvernamentale” a avut în vedere identificarea tuturor normelor juridice relevante care reglementează atât la nivel național, cât și la nivel european, domeniul comunicării publice prin care se creează drepturi și obligații aplicabile în relația dintre autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, pe de-o parte, și cetățeni, pe de altă parte.
Elaborarea documentului a avut la bază metodele prin intermediul cărora s-a recurs la analiză, comparare, studiu și evaluare a legislației relevante în domeniul comunicării publice. Astfel, a fost elaborată o sinteză a normelor juridice relevante din legislația în domeniul comunicării publice, inclusiv comunicarea guvernamentală ca formă a comunicării publice. În acest fel, luând în considerare dimensiunea legală a comunicării publice generată de obligațiile instituite prin normele juridice, au fost identificate toate reglementările relevante asigurării comunicării publice cuprinse atât în legislația națională cât și în legislația europeană. Au fost identificate un număr de 42 acte juridice, grupate pe treisprezece domenii de aplicare, care au legătură directă cu reglementarea comunicării publice a autorităților.
Cercetarea cuprinde și o serie de concluzii, dintre care amintim faptul că în România domeniul comunicării publice nu este reglementat printr-o legislație specifică unitară, iar comunicarea online, ca parte a procesului de comunicare publică, nu este abordată și reglementată unitar în legislația identificată. De asemenea, la 20 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public se poate aprecia că unele dintre prevederile acestora sunt oarecum depășite de evoluția și cerințele actuale ale societății. Cercetarea integrală poate fi accesată aici.
SIPOCA 754: Sfere publice sectoriale şi modele pentru un think tank românesc în domeniul comunicării strategice
Conținutul acestui material reprezintă o versiune intermediară a livrabilelor care vor fundamenta strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României. Începem prezentarea materialului cu această necesară precizare pentru a oferi o imagine clară privind stadiul proiectului și anume că materialul de față s-a realizat în cadrul activității A3.1.
Comunicarea strategică descrie tacticile comunicaționale ale organizațiilor ca actori sociali ce comunică în sensul și direcția îndeplinirii misiunii organizaționale. Astfel, în comunicarea strategică guvernamentală este important să identificăm actorii activi în politicile sectoriale. Scopul acestei cercetări este în a prezenta structurile existente, implicate direct sau indirect în relaționarea cu executivul României. Abordarea cercetării este pe trei paliere, local, național și european, de multe ori pornind de la cartografierea entităților europene și analizând proiecțiile lor pe structura românească.
Atât în Uniunea Europeană, cât și în România, există un cadru formalizat și complex în care se derulează comunicarea dintre diferiții stakeholderi și instituții, unele organizații făcând parte din structuri consultative permanente ce funcționează în cadrul administrației. Totuși, există însă diferențe semnificative între România și UE în ceea ce privește intensitatea și calitatea comunicării între administrație și stakeholderi, dar și cu privire la capacitatea și disponibilitatea acestora de a susține dialogul pe termen lung.
Dacă analizăm sfera publică europeană, observăm o posibilă segmentare pe anumite subiecte de interes sau în jurul anumitor politici sectoriale europene. Avem o comunitate a celor care sunt interesați de politica energetică la nivel european, care interacționează fără nici o barieră teritorială sau lingvistică. Aceste sfere publice sectoriale sunt bine articulate, având de multe ori structuri administrative puternice (precum federațiile europene) și sunt adevărate motoare ale dinamicii legislative. Aceste sfere sectoriale sunt inclusive, cuprinzând atât politicieni sau staff administrativ, experți din sectorul privat sau provenind din societatea civilă.
Prin afilierea la organizații europene, unii dintre stakeholderii din România sunt expuși la dimensiunea europeană, dar numărul acestora este redus și, implicit, capacitatea României de a se conecta la tendințele europene dar și de a influența politica publică la acest nivel este diminuată. Cercetarea integrală poate fi accesată aici.
SIPOCA 754: România: comunicare guvernamentală eficientă, stat european influent
Conținutul acestui material reprezintă o versiune intermediară a livrabilelor care vor fundamenta strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României. Începem prezentarea materialului cu această necesară precizare pentru a oferi o imagine clară privind stadiul proiectului și anume că materialul de față s-a realizat în cadrul activității A3.1.
Comunicarea guvernamentală este procedura formală, care tinde către schimbul și împărtășirea de informații de utilitate publică și spre menținerea liantului social, a căror responsabilitate revine instituțiilor publice. Transparența reprezintă o caracteristică fundamentală a comunicării guvernamentale, atât cu privire la deciziile politice, cât și la cele administrative.
Comunicarea ajută un stat în procesul de interacțiune cu proprii săi cetățeni, dar este fundamentală și pentru poziționarea în ecosistemul internațional/ global. România, ca parte a Uniunii Europene, are, şi mai mult decât înainte, şansa unei noi dinamici, a unei noi poziţionări – una europeană, în sens asumat/ strategic. De astă-dată, şansa unui actor mai implicat pe scena evenimentelor europene, chiar internaționale, nu doar aceea de observator mai degrabă – la nivel politic, social, cultural, economic.
În orice campanie de comunicare, segmentarea publicului țintă este crucială. Există un public divers al celor care doresc să aibă o comunicare sustenabilă cu Guvernul României. Important este să se identifice aceste grupuri încă din faza elaborării unui plan de comunicare strategică.
Pe plan european, activitatea grupurilor de interese joacă un rol important în munca deputaţilor europeni, procesul legislativ fiind foarte sărac fără contribuţia acestora.
Europa este un proiect economic, social, politic şi cultural. Trebuie găsite metodele de articulare a identităţii naţionale cu cea europeană, proiectarea unui sistem în care atât comunitatea locală, cât şi cea regională îşi au locul în arhitectura europeană. Implicarea întregii comunităţi locale este decisivă pentru succesul proiectului. Responsabilitatea revine nu doar instituțiilor locale (sectorului guvernamental).
Observăm că avem nevoie de abordări mult mai realiste şi consistente ale dimensiunii europene, de optimizarea relaţiilor între structurile publice şi private româneşti cu structura comunitară. Cercetarea integrală poate fi accesată aici.
SIPOCA 754: Platforme utile privind analiza datelor din social media și din online
Conținutul acestui material reprezintă o versiune intermediară a livrabilelor care vor fundamenta strategia pentru managementul comunicării guvernamentale a României. Începem prezentarea materialului cu această necesară precizare pentru a oferi o imagine clară privind stadiul proiectului și anume că materialul de față s-a realizat în cadrul activității A3.1.
Scopul comunicării strategice este de a crea un plan de acțiune și o strategie de execuție pentru a garanta că obiectivele organizației sunt îndeplinite. Pentru a îndeplini aceste obiective, instituția trebuie să determine mai întâi cu cine comunică – cine este publicul țintă, care sunt valorile, trăsăturile de personalitate și cele mai proeminente comportamente ale acestora. Este esențial ca aceste informații să fie descoperite mai degrabă decât intuite prin consultarea unor surse de specialitate relevante pentru România și tărâmul digital.
Există foarte multe aplicații care monitorizează mediul online, unele dintre acestea oferind și variante gratuite, dar cu funcționalități limitate. Astfel, analiza rețelelor sociale utilizează platforme software special concepute, care funcționează similar cu instrumentele de căutare web. Datele despre cuvintele cheie sau subiectele de interes sunt afișate prin interogări de căutare sau “crawalere” web care acoperă diverse canale din mediul online.. Fragmente de text sunt returnate, încărcate într-o bază de date, clasificate și analizate pentru a obține informații semnificative. Mai mult, analiza social media include conceptul de ascultare socială (social media listening). Ascultarea înseamnă monitorizarea canalelor sociale pentru probleme și oportunități. Instrumentele de analiză a rețelelor sociale încorporează de obicei ascultarea într-o raportare mai cuprinzătoare care implică ascultarea și analiza performanței.
Mai mult, conținutul online a devenit mai relevant ca niciodată datorită faptului că acest conținut continuă să evolueze ca sursă principală de informații pentru mulți oameni, iar profesioniștii din domeniu știu ce trebuie inclus și cum să fie plasate cuvintele cheie astfel încât să ajungă la audiențele dorite. Indiferent dacă este vorba despre o pagină web oficială de afaceri sau o platformă socială, fiecare site trebuie să încorporeze cercetarea cuvintelor cheie înainte de a posta conținut, dacă speră să funcționeze la nivel superior și competitiv.
În acest material vom încerca să evidențiem, nu în mod exhaustiv, o serie de platforme care au drept rol analizarea datelor din social media (ex. CrowdTangle, Export comentarii Facebook, Mention, Social Insider), cât și să arătăm pașii pentru o analiză competitivă în mediul online. Cercetarea integrală poate fi accesată aici.
Descarcă analizele și cercetările curente